<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:coop="http://www.google.com/coop/namespace"
	>

<channel>
	<title>Administrare server open source &#187; Linux</title>
	<atom:link href="http://www.lamp.ro/category/articole-tutoriale-linux/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.lamp.ro</link>
	<description>Platforma de hosting cu software liber, gratuit, open source.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 20 Oct 2011 14:09:21 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Clonare disc in FreeBSD</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/clonare-disc-in-freebsd/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/clonare-disc-in-freebsd/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Feb 2011 15:45:00 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[dd]]></category>
		<category><![CDATA[HDD]]></category>
		<category><![CDATA[rsync]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=278</guid>
		<description><![CDATA[<p>In zilele trecute am fost pus in situatia de a inlocui un HDD defect. Datele trebuiau pastrate, pe cat posibil, iar situatia asta cred ca e destul de cunoscuta motiv pentru care nu strica sa prezint principalele utilitare folosite.
Pastrarea datelor la inlocuirea unui HDD poate fi facuta in doua moduri: prin copiere sau prin clonare. Chiar daca nu este o clonare propriuzisa, merita mentionate metodele de copiere a datelor pentru ca uneori e mai simplu. Asadar, sa vedem cum putem salva datele.
Copierea datelor
In FreeBSD putem folosi pentru copierea datelor rsync sub forma de backup iar apoi putem updata fisierele:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0000
Avantajul rsync este ca odata copiate datele putem rula din nou comanda cu parametrul -u pentru a copia doar fisierele care au fost modificate... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/clonare-disc-in-freebsd/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>In zilele trecute am fost pus in situatia de a inlocui un HDD defect. Datele trebuiau pastrate, pe cat posibil, iar situatia asta cred ca e destul de cunoscuta motiv pentru care nu strica sa prezint principalele utilitare folosite.

Pastrarea datelor la inlocuirea unui HDD poate fi facuta in doua moduri: prin copiere sau prin clonare.]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/clonare-disc-in-freebsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[dd]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[HDD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[rsync]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>RAID0 in FreeBSD (Disk Striping)</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/raid0-in-freebsd-disk-striping/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/raid0-in-freebsd-disk-striping/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Jan 2011 21:33:09 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[gstripe]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=273</guid>
		<description><![CDATA[<p>RAID0 sau &#8220;disk striping&#8221; ne ofera posibilitatea sa folosim mai multe discuri pentru a forma un singur volum. Principalele motive pentru care folosim RAID0 sunt capacitatea mare de stocare in volumul rezultat (rezultatul e practic suma capacitatii discurilor) si utilizarea in paralel a discurilor pentru operatii I/O ceea ce rezulta intr-o viteza mai mare de utilizare.
In FreeBSD putem face disk striping folosind modulul geom_stripe.ko, care il incarcam in memorie folosind comanda kldload:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0004
Pentru ca modulul sa fie incarcat la fiecare pornire a sistemului, vom adauga in fisierul /boot/loader.conf linia geom_stripe_load=&#8221;YES&#8221;:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0005
Sa presupunem ca pentru RAID0 vom folosi discurile /dev/ad4 si /dev/ad6.... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/raid0-in-freebsd-disk-striping/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>RAID0 sau "disk striping" ne ofera posibilitatea sa folosim mai multe discuri pentru a forma un singur volum. Principalele motive pentru care folosim RAID0 sunt capacitatea mare de stocare in volumul rezultat (rezultatul e practic suma capacitatii discurilor) si utilizarea in paralel a discurilor pentru operatii I/O ceea ce rezulta intr-o viteza mai mare de]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/raid0-in-freebsd-disk-striping/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[gstripe]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>yum: forteaza reinstalarea</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/yum-forteaza-reinstalarea/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/yum-forteaza-reinstalarea/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 13 Aug 2010 20:56:11 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CentOS]]></category>
		<category><![CDATA[Perl]]></category>
		<category><![CDATA[yum]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=265</guid>
		<description><![CDATA[<p>Azi m-am lovit de o situatie putin ciudata. Mai multe module Perl aveau probleme si cea mai simpla rezolvare era sa reinstalez Perl. Din nefericire (this time) era instalata ultima versiune Perl, deci un upgrade nu putea fi facut iar dezinstalarea era o posiblitate exclusa datorita dependentelor.
Solutia in CentOS a fost sa sterg pachetul perl din baza de date rpm &#8211; doar din baza de date, fara sa elimin fisierele. Asta se face in felul urmator:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0009
Acum, daca pachetul perl nu mai apare in baza de date rpm, poate fi reinstalat folosind yum:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0010
Chiar daca yum nu ne ofera posibilitatea sa fortam instalarea, Linux ne ofera suficienta flexibilitate pentru a gasi solutii elegante  
... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/yum-forteaza-reinstalarea/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Azi m-am lovit de o situatie putin ciudata. Mai multe module Perl aveau probleme si cea mai simpla rezolvare era sa reinstalez Perl. Din nefericire (this time) era instalata ultima versiune Perl, deci un upgrade nu putea fi facut iar dezinstalarea era o posiblitate exclusa datorita dependentelor.

Solutia in CentOS a fost sa sterg pachetul perl]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/yum-forteaza-reinstalarea/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>8</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CentOS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Perl]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[yum]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Memcached si site-urile de eCommerce: Magento</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached-si-site-urile-de-ecommerce-magento/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached-si-site-urile-de-ecommerce-magento/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 24 Jul 2010 21:15:37 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ciprian Bacioiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Cache]]></category>
		<category><![CDATA[eCommerce]]></category>
		<category><![CDATA[Magento]]></category>
		<category><![CDATA[Memcached]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[XML]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=256</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cu totii am fost nevoiti sa achizitionam produse online prin intermediul site-urilor de tip eCommerce, fie datorita faptului ca produsul pe care il cautam nu era disponibil la magazinele din preajma noastra, sau pur si simplu datorita orarului supraincarcat care nu ne-a permis efectuarea unei deplasari in oras. Daca am efectuat o astfel de tranzactie in preajma sarbatorilor de iarna, sau pur si simplu am avut ghinionul sa accesam un astfel de magazin online intr-o zi foarte &#8216;aglomerata&#8217; am observat probabil ca acesta se incarca foarte greu. Personal, am fost dea dreptul iritat atunci cand conexiunea a fost intrerupta pentru a 3-ea oara cand am incercat sa comand un produs. Pentru utilizatori acest lucru este foarte frustrant, iar studiile arata ca aproximativ 36% din useri pref... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached-si-site-urile-de-ecommerce-magento/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cu totii am fost nevoiti sa achizitionam produse online prin intermediul site-urilor de tip eCommerce, fie datorita faptului ca produsul pe care il cautam nu era disponibil la magazinele din preajma noastra, sau pur si simplu datorita orarului supraincarcat care nu ne-a permis efectuarea unei deplasari in oras. Daca am efectuat o astfel de tranzactie]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached-si-site-urile-de-ecommerce-magento/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Cache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[eCommerce]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Magento]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Memcached]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[XML]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Tutorial AWK</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Jul 2010 23:40:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Script]]></category>
		<category><![CDATA[Shell]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=254</guid>
		<description><![CDATA[<p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a acestuia.
Ce este AWK?
AWK este un limbaj interpretat care ne usureaza munca. Numele lui vine de la initalele numelor autorilor ( Aho, Weinberger si Kernighan ). Punctul forte al acestui limbaj este usurinta cu care putem interpreta si prelucra textele putand foarte usor sa creem rapoarte, sa facem statistici si calcule matematice pe baza unui fisier text.
AWK poate fi folosit atat ca limbaj de scripting cat si ca si comanda.
Sa vedem cateva exemple care vor ajuta la formarea un... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Script]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Shell]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Implementarea Memcached</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 12:31:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ciprian Bacioiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[extensie]]></category>
		<category><![CDATA[Memcached]]></category>
		<category><![CDATA[PECL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=251</guid>
		<description><![CDATA[<p>Observam zi de zi cum site-urile devin din ce in ce mai mari, informatile parand ca nu se mai opresc, iar numarul userilor crescand incredibil de repede. Tot odata observam si faptul ca viteza de accesare a acestor site-uri nu scade deloc, ba chiar, in unele cazuri, avem impresia ca acestea sunt accesate mai repede ca in ziua precedenta. Acest fenomen se datoreaza bunei gestionari a memoriei folosind aplicatii specifice. In articolul anterior am discutat despre Memcached un server de gestionare a memoriei gratuit, eficient si foarte puternic.
Instalarea extensiei PECL:
Dupa cum stiti, pentru a putea realiza o conexiune cu serverul Memcached din php este nevoie de instalarea separata a unei extensii PECL. Putem instala aceasta extensie foarte usor doar apeland din terminal comanda:
030d9487... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Observam zi de zi cum site-urile devin din ce in ce mai mari, informatile parand ca nu se mai opresc, iar numarul userilor crescand incredibil de repede. Tot odata observam si faptul ca viteza de accesare a acestor site-uri nu scade deloc, ba chiar, in unele cazuri, avem impresia ca acestea sunt accesate mai repede]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[extensie]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Memcached]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PECL]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Cum restauram /etc/passwd in FreeBSD</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 10:10:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Password]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=252</guid>
		<description><![CDATA[<p>Fisierul /etc/passwd este folosit de foarte multe aplicatii pentru a extrage informatii legate de utilizatori. Chiar daca parolele nu mai sunt tinute in /etc/passwd ci in /etc/master.passwd, fisierul /etc/passwd continua sa fie util datorita permisiunilor &#8211; orice utilizator poate citi fisierul, deci orice utilizator poate afla informatii de baza despre alti utilizatori, actiune necesara in cazul serviciilor care ruleaza pe servere.
Din diverse motive e posibil ca fisierul /etc/passwd sa fie corupt. In aceasta situatie ne putem baza pe backupul creat de FreeBSD in /var/backups, backup initiat zilnic prin fisierul /etc/periodic/daily/200.backup-passwd. Daca ne uitam in /etc/periodic/daily/200.backup-passwd vom gasi urmatoarele fisiere:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0027
Asa ar trebui ... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Fisierul /etc/passwd este folosit de foarte multe aplicatii pentru a extrage informatii legate de utilizatori. Chiar daca parolele nu mai sunt tinute in /etc/passwd ci in /etc/master.passwd, fisierul /etc/passwd continua sa fie util datorita permisiunilor - orice utilizator poate citi fisierul, deci orice utilizator poate afla informatii de baza despre alti utilizatori, actiune necesara in]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Password]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Utilizatori virtuali in Pure-FTPd cu MySQL</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 11:57:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[FTP]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=250</guid>
		<description><![CDATA[<p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta exista suport pentru MySQL in Pure-FTPd. Pentru a ne folosi de MySQL avem de urmat cativa pasi simpli:
Pregatim baza de date
Ca sa ne putem folosi de MySQL avem nevoie de o baza de date care sa contina o tabela si un utilizator care sa poata accesa baza de date MySQL. Pentru asta ne conectam la consola MySQL si rulam urmatoarele comenzi:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0029
Acum avem baza de date ftpusers iar pentru accesarea acesteia folo... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>9</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FTP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Linux FTP Server</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-ftp-server/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-ftp-server/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Jul 2010 19:49:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[FTP]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=221</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cum majoritatea serverelor au nevoie de date care sa fie partajate, este nevoie de un server FTP cu care putem incarca sau descarca fisiere. Pentru UNIX/Linux exista mai multe servere FTP, fiecare cu avantajele si dezavantajele lui. In functie de necesitati putem alege sa instalam un server FTP sau altul. Pentru a face decizia mai usoara incerc sa prezint mai jos serverele FTP cu care am lucrat, mentionand avantajele si dezavantajele fiecaruia:

Pure-FTPd
ProFTPd
vsftpd
WU-FTPD

Pure-FTPd
Pure-FTPd este un server FTP oferit sub licenta BSD. Se conformeaza standardelor de productie si este orientat spre eficienta si usurinta in utilizare.
Avantaje:

Foarte usor de configurat si intretinut
Se poate urmari foarte usor activitatea pe server
Suporta atat utilizatori reali cat si virtuali
Suport... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-ftp-server/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cum majoritatea serverelor au nevoie de date care sa fie partajate, este nevoie de un server FTP cu care putem incarca sau descarca fisiere. Pentru UNIX/Linux exista mai multe servere FTP, fiecare cu avantajele si dezavantajele lui. In functie de necesitati putem alege sa instalam un server FTP sau altul. Pentru a face decizia mai]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-ftp-server/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FTP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Memcached</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Jul 2010 17:14:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Ciprian Bacioiu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Gestionare Memorie]]></category>
		<category><![CDATA[Memcached]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=248</guid>
		<description><![CDATA[<p>Unul din motivele pentru care multi dintre noi putem accesa website-uri precum Youtube, MySpace, Facebook sau Twitter fara sa pierdem minute bune pentru ca acestea sa se incarce se dateoreaza faptului ca in spatele acestor site-uri ruleaza in taina un sistem de cache foarte interesant, util si puternic, intitulat Memcached.
Ce este Memcached?
Memcached, asa cum este descris pe website-ul official, reprezinta un sistem de gestionare a memoriei, al carui scop este sporirea vitezei website-urilor prin stocarea datelor si a interogarilor in memoria RAM, fapt ceea ce reduce cu mult nevoia ca o sursa externa de date(precum un API specific sau o baza de date) sa fie citita.
De unde il putem achizitiona?
Este de mentionat faptul ca Memcached este distribuit sub licenta BSD, o licenta foarte &#8216... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Unul din motivele pentru care multi dintre noi putem accesa website-uri precum Youtube, MySpace, Facebook sau Twitter fara sa pierdem minute bune pentru ca acestea sa se incarce se dateoreaza faptului ca in spatele acestor site-uri ruleaza in taina un sistem de cache foarte interesant, util si puternic, intitulat Memcached.

Ce este Memcached?

Memcached, asa cum este]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Gestionare Memorie]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Memcached]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Stress test</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Jul 2010 08:33:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CPU]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[HDD]]></category>
		<category><![CDATA[RAM]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=246</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).
Hai sa vedem cateva exemple pentru fiecare caracteristica testata:
CPU Stress
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0039
Pentru testarea procesorului, stress foloseste functia sqrt(). Folosind parametrul &#8211;cpu 4 ii spunem aplicatiei sa porneasca 4 instante in paralel. Pentru un test eficient e bine ca numarul de instante sa fie mai mare sau cel putin egal cu numarul de procesoare instalate in sistem.
Parametrul &#8211;timeout 5s ii spune ap... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).

Hai]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CPU]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[HDD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[RAM]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Rularea programata a aplicatiilor cu cron</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 May 2010 08:29:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Backup]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=243</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.
crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare, si verifica in continuu lista de procese care trebuie rulate la o anumita data/ora. Principalul fisier de configurare este /etc/crontab in care sunt specificate programele care trebuie executate la o anumita ora, intr-o anumita data. De exemplu, daca deschideti /etc/crontab cu un editor de texte simplu veti gasi probabil mai multe linii printre care si cateva asemanatoare cu cele de mai jos:
030d9487050e8b32eaeabf33d08936f0043
OK, ce inseamna asta ... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.

crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare,]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>14</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Backup]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
	</channel>
</rss>

