<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:coop="http://www.google.com/coop/namespace"
	>

<channel>
	<title>Administrare server open source &#187; Linux</title>
	<atom:link href="http://www.lamp.ro/tag/articole-tutoriale-linux/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.lamp.ro</link>
	<description>Platforma de hosting cu software liber, gratuit, open source.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 29 Jul 2010 19:08:59 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.1-alpha</generator>
		<item>
		<title>Tutorial AWK</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Jul 2010 23:40:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Script]]></category>
		<category><![CDATA[Shell]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=254</guid>
		<description><![CDATA[<p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a acestuia.
Ce este AWK?
AWK este un limbaj interpretat care ne usureaza munca. Numele lui vine de la initalele numelor autorilor ( Aho, Weinberger si Kernighan ). Punctul forte al acestui limbaj este usurinta cu care putem interpreta si prelucra textele putand foarte usor sa creem rapoarte, sa facem statistici si calcule matematice pe baza unui fisier text.
AWK poate fi folosit atat ca limbaj de scripting cat si ca si comanda.
Sa vedem cateva exemple care vor ajuta la formarea un... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Script]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Shell]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Implementarea Memcached</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 12:31:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Zapakitul</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[extensie]]></category>
		<category><![CDATA[Memcached]]></category>
		<category><![CDATA[PECL]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=251</guid>
		<description><![CDATA[<p>Observam zi de zi cum site-urile devin din ce in ce mai mari, informatile parand ca nu se mai opresc, iar numarul userilor crescand incredibil de repede. Tot odata observam si faptul ca viteza de accesare a acestor site-uri nu scade deloc, ba chiar, in unele cazuri, avem impresia ca acestea sunt accesate mai repede ca in ziua precedenta. Acest fenomen se datoreaza bunei gestionari a memoriei folosind aplicatii specifice. In articolul anterior am discutat despre Memcached un server de gestionare a memoriei gratuit, eficient si foarte puternic.
Instalarea extensiei PECL:
Dupa cum stiti, pentru a putea realiza o conexiune cu serverul Memcached din php este nevoie de instalarea separata a unei extensii PECL. Putem instala aceasta extensie foarte usor doar apeland din terminal comanda:
2f019afa... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Observam zi de zi cum site-urile devin din ce in ce mai mari, informatile parand ca nu se mai opresc, iar numarul userilor crescand incredibil de repede. Tot odata observam si faptul ca viteza de accesare a acestor site-uri nu scade deloc, ba chiar, in unele cazuri, avem impresia ca acestea sunt accesate mai repede]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/implementarea-memcached/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[extensie]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Memcached]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PECL]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Utilizatori virtuali in Pure-FTPd cu MySQL</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 11:57:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[FTP]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=250</guid>
		<description><![CDATA[<p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta exista suport pentru MySQL in Pure-FTPd. Pentru a ne folosi de MySQL avem de urmat cativa pasi simpli:
Pregatim baza de date
Ca sa ne putem folosi de MySQL avem nevoie de o baza de date care sa contina o tabela si un utilizator care sa poata accesa baza de date MySQL. Pentru asta ne conectam la consola MySQL si rulam urmatoarele comenzi:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe014
Acum avem baza de date ftpusers iar pentru accesarea acesteia folo... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FTP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Memcached</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 11 Jul 2010 17:14:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Zapakitul</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Gestionare Memorie]]></category>
		<category><![CDATA[Memcached]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=248</guid>
		<description><![CDATA[<p>Unul din motivele pentru care multi dintre noi putem accesa website-uri precum Youtube, MySpace, Facebook sau Twitter fara sa pierdem minute bune pentru ca acestea sa se incarce se dateoreaza faptului ca in spatele acestor site-uri ruleaza in taina un sistem de cache foarte interesant, util si puternic, intitulat Memcached.
Ce este Memcached?
Memcached, asa cum este descris pe website-ul official, reprezinta un sistem de gestionare a memoriei, al carui scop este sporirea vitezei website-urilor prin stocarea datelor si a interogarilor in memoria RAM, fapt ceea ce reduce cu mult nevoia ca o sursa externa de date(precum un API specific sau o baza de date) sa fie citita.
De unde il putem achizitiona?
Este de mentionat faptul ca Memcached este distribuit sub licenta BSD, o licenta foarte &#8216... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Unul din motivele pentru care multi dintre noi putem accesa website-uri precum Youtube, MySpace, Facebook sau Twitter fara sa pierdem minute bune pentru ca acestea sa se incarce se dateoreaza faptului ca in spatele acestor site-uri ruleaza in taina un sistem de cache foarte interesant, util si puternic, intitulat Memcached.

Ce este Memcached?

Memcached, asa cum este]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/memcached/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Gestionare Memorie]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Memcached]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Stress test</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Jul 2010 08:33:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CPU]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[HDD]]></category>
		<category><![CDATA[RAM]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=246</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).
Hai sa vedem cateva exemple pentru fiecare caracteristica testata:
CPU Stress
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe024
Pentru testarea procesorului, stress foloseste functia sqrt(). Folosind parametrul &#8211;cpu 4 ii spunem aplicatiei sa porneasca 4 instante in paralel. Pentru un test eficient e bine ca numarul de instante sa fie mai mare sau cel putin egal cu numarul de procesoare instalate in sistem.
Parametrul &#8211;timeout 5s ii spune ap... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).

Hai]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CPU]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[HDD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[RAM]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Rularea programata a aplicatiilor cu cron</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 May 2010 08:29:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Backup]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=243</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.
crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare, si verifica in continuu lista de procese care trebuie rulate la o anumita data/ora. Principalul fisier de configurare este /etc/crontab in care sunt specificate programele care trebuie executate la o anumita ora, intr-o anumita data. De exemplu, daca deschideti /etc/crontab cu un editor de texte simplu veti gasi probabil mai multe linii printre care si cateva asemanatoare cu cele de mai jos:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe028
OK, ce inseamna asta ... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.

crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare,]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Backup]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Server DNS public / Schimbarea serverelor DNS</title>
		<link>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 May 2010 14:38:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[DNS]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=240</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.
In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe038
Dupa cum se poate observa, instructiunea nameserver mentioneaza serverele DNS ce vor fi interogate pentru a rezolva un hostname intr-o adresa IP.
Daca se intampla ca serverul DNS primit de la provider sa nu fie functional sau datorita unor probleme sa nu rezolve corect unele hostname-uri putem folosi servere DNS publice oferite de diverse companii mari. Cele mai cunoscute servere DNS publice sunt:
Google

8.8.8.8
8.... <a href='http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.

In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:

nameserver 193.231.100.2
nameserver 193.231.100.3


Dupa cum se poate]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[DNS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Upgrade PHP de la 5.1 la 5.2 in Centos</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/upgrade-php-5-1-5-2-centos/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/upgrade-php-5-1-5-2-centos/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 13 May 2010 12:23:06 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CentOS]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=235</guid>
		<description><![CDATA[<p>Repository-ul din CentOS are in momentul de fata 5.1.6 ca versiune PHP. E o versiune relativ noua, dar nu suficient de noua daca avem aplicatii care necesita versiuni noi sau daca dorim sa evitam unele buguri.
Pentru a rezolva problema trebuie sa apelam la un repository nou, repository-ul pentru testare. Pentru asta vom crea fisierul /etc/yum.repos.d/CentOS-Testing.repo care va contine urmatoarele linii:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe039
Dupa crearea fisierului rulam comanda &#8220;yum check-update&#8220;:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe040
Dupa cum se poate observa, s-a gasit versiunea noua de PHP (5.2.10) in repository-ul c5-testing. Pentru upgradarea pachetelor folosim comanda &#8220;yum update&#8220;:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe041
Acum avem PHP 5.2.10, in locul versiunii defau... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/upgrade-php-5-1-5-2-centos/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Repository-ul din CentOS are in momentul de fata 5.1.6 ca versiune PHP. E o versiune relativ noua, dar nu suficient de noua daca avem aplicatii care necesita versiuni noi sau daca dorim sa evitam unele buguri.

Pentru a rezolva problema trebuie sa apelam la un repository nou, repository-ul pentru testare. Pentru asta vom crea fisierul /etc/yum.repos.d/CentOS-Testing.repo]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/upgrade-php-5-1-5-2-centos/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CentOS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Shared memory in PHP</title>
		<link>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2010 11:41:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=232</guid>
		<description><![CDATA[<p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe042
Daca apare shmop support => enabled putem trece la treaba. Pentru utilizarea zonelor de memorie partajata vom folosi functiile shmop_open(), shmop_read(), shmop_write(), shmop_size() si shmop_close().
Pentru inceput vom crea un fisier shm.php care va aloca sectorul de memorie partajata si va face un test simplu de scriere/citire:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe043
Daca totul functioneaza corect, ar trebui ca atunci cand apelam fisierul din browser sa primi... <a href='http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:

[root@lamp ~]# php -i | grep shmop
shmop
shmop]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Optimizarea imaginilor PNG</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2010 02:08:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=231</guid>
		<description><![CDATA[<p>PNG ca format de imagine nu mai este o noutate. A aparut in 1996 si de atunci este folosit peste tot, devenind incet incet formatul preferat de multe persoane. In ceea ce ne priveste, PNG a devenit un format foarte des utilizat in paginile web motiv pentru care webmasterii au cautat metode de a optimiza cat se poate imaginea rezultata.
Cel mai simplu mod de a optimiza un fisier PNG este utilizarea comenzii convert din pachetul ImageMagick. De exemplu, daca avem o imagine PNG pe un site si dorim sa o optimizam putem folosi comanda convert pentru a-i reduce numarul de culori:
2f019afa874e92c3a14e2cff7ee3d8fe051
Comanda de mai sus va transforma imaginea scoasa de aplicatia de prelucrare dintr-o imagine pe 16/24/32 de biti intr-una indexata pe 256 de culori astfel scazand drastic marimea fisie... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>PNG ca format de imagine nu mai este o noutate. A aparut in 1996 si de atunci este folosit peste tot, devenind incet incet formatul preferat de multe persoane. In ceea ce ne priveste, PNG a devenit un format foarte des utilizat in paginile web motiv pentru care webmasterii au cautat metode de a optimiza]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Structura de directoare in UNIX/Linux</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 24 Mar 2010 21:13:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=227</guid>
		<description><![CDATA[<p>Structura de directoare in UNIX/Linux este putin diferita fata de cea folosita in Windows, motiv pentru care este importanta cunoasterea ei in administrarea sistemelor. Chiar daca pentru persoanele experimentate structura de directoare nu pare un subiect interesant, multi incepatori se plafoneaza de multimea de directoare si cai care trebuie memorate pentru diverse configurari sau comenzi.
Inainte de a prezenta structura trebuie retinute doua aspecte:

In UNIX/Linux mediile de stocare (HDD-uri secundare, unitati optice etc) sunt montate intr-un director, nu au o structura separata cum e cazul literelor asociate fiecarui drive in Windows.
Orice director sau punct de montare poate fi exprimat ca si cale absoluta pornind de la /, directorul de root.

Asadar, totul incepe de la directorul de r... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Structura de directoare in UNIX/Linux este putin diferita fata de cea folosita in Windows, motiv pentru care este importanta cunoasterea ei in administrarea sistemelor. Chiar daca pentru persoanele experimentate structura de directoare nu pare un subiect interesant, multi incepatori se plafoneaza de multimea de directoare si cai care trebuie memorate pentru diverse configurari sau comenzi.

Inainte]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Mbox sau Maildir?</title>
		<link>http://www.lamp.ro/mail/mbox-sau-maildir/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/mail/mbox-sau-maildir/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 24 Mar 2010 09:44:38 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mail]]></category>
		<category><![CDATA[Exim]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Postfix]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=226</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand instalam un server de mail avem posibilitatea de a alege intre doua formate de stocare a mesajelor primite: mbox si Maildir. Majoritatea serverelor de mail (Exim, Postfix etc) cunosc ambele formate si pot lucra corect cu oricare din ele. Inainte de a instala un server de mail ar fi bine sa studiem putin cele doua formate pentru a le intelege corect.
mbox e formatul UNIX standard, primul format care a aparut pentru stocarea mesajelor. Foloseste pentru stocare un singur fisier text pentru fiecare cont de mail. Astfel, toate mesajele pentru utilizatorul popescu@exemplu.ro se vor salva intr-un singur fisier, indiferent de numarul sau marimea acestora, rezultatul fiind un fisier de mari dimensiuni. Maildir este un format mai noi si spre deosebire de mbox foloseste un director pentru fiecar... <a href='http://www.lamp.ro/mail/mbox-sau-maildir/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand instalam un server de mail avem posibilitatea de a alege intre doua formate de stocare a mesajelor primite: mbox si Maildir. Majoritatea serverelor de mail (Exim, Postfix etc) cunosc ambele formate si pot lucra corect cu oricare din ele. Inainte de a instala un server de mail ar fi bine sa studiem putin cele]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/mail/mbox-sau-maildir/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Mail]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Exim]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Postfix]]></coop:keyword>
	</item>
	</channel>
</rss>
