<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:coop="http://www.google.com/coop/namespace"
	>

<channel>
	<title>Administrare server open source &#187; FreeBSD</title>
	<atom:link href="http://www.lamp.ro/tag/freebsd/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.lamp.ro</link>
	<description>Platforma de hosting cu software liber, gratuit, open source.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 29 Jul 2010 19:08:59 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.1-alpha</generator>
		<item>
		<title>Cum restauram /etc/passwd in FreeBSD</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 13 Jul 2010 10:10:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Password]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=252</guid>
		<description><![CDATA[<p>Fisierul /etc/passwd este folosit de foarte multe aplicatii pentru a extrage informatii legate de utilizatori. Chiar daca parolele nu mai sunt tinute in /etc/passwd ci in /etc/master.passwd, fisierul /etc/passwd continua sa fie util datorita permisiunilor &#8211; orice utilizator poate citi fisierul, deci orice utilizator poate afla informatii de baza despre alti utilizatori, actiune necesara in cazul serviciilor care ruleaza pe servere.
Din diverse motive e posibil ca fisierul /etc/passwd sa fie corupt. In aceasta situatie ne putem baza pe backupul creat de FreeBSD in /var/backups, backup initiat zilnic prin fisierul /etc/periodic/daily/200.backup-passwd. Daca ne uitam in /etc/periodic/daily/200.backup-passwd vom gasi urmatoarele fisiere:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb000
Asa ar trebui ... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Fisierul /etc/passwd este folosit de foarte multe aplicatii pentru a extrage informatii legate de utilizatori. Chiar daca parolele nu mai sunt tinute in /etc/passwd ci in /etc/master.passwd, fisierul /etc/passwd continua sa fie util datorita permisiunilor - orice utilizator poate citi fisierul, deci orice utilizator poate afla informatii de baza despre alti utilizatori, actiune necesara in]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/restauram-etc-passwd-freebsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Password]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Utilizatori virtuali in Pure-FTPd cu MySQL</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 11:57:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[FTP]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=250</guid>
		<description><![CDATA[<p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta exista suport pentru MySQL in Pure-FTPd. Pentru a ne folosi de MySQL avem de urmat cativa pasi simpli:
Pregatim baza de date
Ca sa ne putem folosi de MySQL avem nevoie de o baza de date care sa contina o tabela si un utilizator care sa poata accesa baza de date MySQL. Pentru asta ne conectam la consola MySQL si rulam urmatoarele comenzi:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb002
Acum avem baza de date ftpusers iar pentru accesarea acesteia folo... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Explicam intr-un articol anterior cum putem gestiona utilizatorii virtuali in Pure-FTPd. Folosind comanda pure-pw putem crea, sterge sau modifica utilizatori. E destul de usor de facut, dar daca dorim sa integram Pure-FTPd intr-un sistem complex de gestiune a utilizatorilor parca nu mai e la fel de placut sa apelam functii. Pentru situatii de genul acesta]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/utilizatori-virtuali-pure-ftpd-mysql/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FTP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Stress test</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 Jul 2010 08:33:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CPU]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[HDD]]></category>
		<category><![CDATA[RAM]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=246</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).
Hai sa vedem cateva exemple pentru fiecare caracteristica testata:
CPU Stress
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb007
Pentru testarea procesorului, stress foloseste functia sqrt(). Folosind parametrul &#8211;cpu 4 ii spunem aplicatiei sa porneasca 4 instante in paralel. Pentru un test eficient e bine ca numarul de instante sa fie mai mare sau cel putin egal cu numarul de procesoare instalate in sistem.
Parametrul &#8211;timeout 5s ii spune ap... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand vine vorba de sisteme de calcul puse in productie e important sa ne asiguram ca sunt testate minutios toate cele trei caracteristici principale: CPU, RAM si HDD. Pentru asta putem folosi o aplicatie de testare numita stress. Aplicatia se poate descarca de pe pagina oficiala sau, in FreeBSD, poate fi instalata din porturi (/usr/ports/sysutils/stress).

Hai]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/stress-test/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CPU]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[HDD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[RAM]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Rularea programata a aplicatiilor cu cron</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 May 2010 08:29:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Backup]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Services]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=243</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.
crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare, si verifica in continuu lista de procese care trebuie rulate la o anumita data/ora. Principalul fisier de configurare este /etc/crontab in care sunt specificate programele care trebuie executate la o anumita ora, intr-o anumita data. De exemplu, daca deschideti /etc/crontab cu un editor de texte simplu veti gasi probabil mai multe linii printre care si cateva asemanatoare cu cele de mai jos:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb011
OK, ce inseamna asta ... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cron este un organizator de procese care ne usureaza mult munca. Ne ajuta sa rulam periodic programe la anumite ore din zi. Il putem utiliza in multe locuri, in general fiind folosit pentru intretinerea sistemului, backup sau actualizarea unor programe si baze de date.

crond este daemonul care ruleaza in fundal in sistemele UNIX si asemanatoare,]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/rularea-programata-a-aplicatiilor-cu-cron/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>10</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Backup]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Services]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Server DNS public / Schimbarea serverelor DNS</title>
		<link>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 May 2010 14:38:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[DNS]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=240</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.
In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb021
Dupa cum se poate observa, instructiunea nameserver mentioneaza serverele DNS ce vor fi interogate pentru a rezolva un hostname intr-o adresa IP.
Daca se intampla ca serverul DNS primit de la provider sa nu fie functional sau datorita unor probleme sa nu rezolve corect unele hostname-uri putem folosi servere DNS publice oferite de diverse companii mari. Cele mai cunoscute servere DNS publice sunt:
Google

8.8.8.8
8.... <a href='http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.

In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:

nameserver 193.231.100.2
nameserver 193.231.100.3


Dupa cum se poate]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[DNS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Shared memory in PHP</title>
		<link>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2010 11:41:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=232</guid>
		<description><![CDATA[<p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb022
Daca apare shmop support => enabled putem trece la treaba. Pentru utilizarea zonelor de memorie partajata vom folosi functiile shmop_open(), shmop_read(), shmop_write(), shmop_size() si shmop_close().
Pentru inceput vom crea un fisier shm.php care va aloca sectorul de memorie partajata si va face un test simplu de scriere/citire:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb023
Daca totul functioneaza corect, ar trebui ca atunci cand apelam fisierul din browser sa primi... <a href='http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:

[root@lamp ~]# php -i | grep shmop
shmop
shmop]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Optimizarea imaginilor PNG</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2010 02:08:17 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=231</guid>
		<description><![CDATA[<p>PNG ca format de imagine nu mai este o noutate. A aparut in 1996 si de atunci este folosit peste tot, devenind incet incet formatul preferat de multe persoane. In ceea ce ne priveste, PNG a devenit un format foarte des utilizat in paginile web motiv pentru care webmasterii au cautat metode de a optimiza cat se poate imaginea rezultata.
Cel mai simplu mod de a optimiza un fisier PNG este utilizarea comenzii convert din pachetul ImageMagick. De exemplu, daca avem o imagine PNG pe un site si dorim sa o optimizam putem folosi comanda convert pentru a-i reduce numarul de culori:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb031
Comanda de mai sus va transforma imaginea scoasa de aplicatia de prelucrare dintr-o imagine pe 16/24/32 de biti intr-una indexata pe 256 de culori astfel scazand drastic marimea fisie... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>PNG ca format de imagine nu mai este o noutate. A aparut in 1996 si de atunci este folosit peste tot, devenind incet incet formatul preferat de multe persoane. In ceea ce ne priveste, PNG a devenit un format foarte des utilizat in paginile web motiv pentru care webmasterii au cautat metode de a optimiza]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/optimizarea-imaginilor-png/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Server proxy SOCKS5 in FreeBSD</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/server-proxy-socks5-freebsd/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/server-proxy-socks5-freebsd/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 25 Mar 2010 04:52:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[IP Address]]></category>
		<category><![CDATA[Proxy]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=228</guid>
		<description><![CDATA[<p>Utilizarea SOCKS5 e probabil una din cele mai convenabile metode de a crea un proxy si asta pentru ca un setup se poate face rapid iar anonimitatea e 100%. In FreeBSD putem folosi nylon, un server proxy care suporta SOCKS4 si SOCKS5.
Instalarea se face din porturi:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb033
Dupa instalare, pentru ca serverul SOCKS5 sa poata fi pornit, trebuie sa adaugam in fisierul /etc/rc.conf urmatoarea linie:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb034
Acum mai trebuie sa configuram serverul, inainte de a-l porni. Pentru asta editam fisierul /usr/local/etc/nylon.conf:
78bd80ae98a4affce13e4d70dcc003bb035
Pentru Binding-Interface si Connecting-Interface trecem interfata de retea pe care se face conexiunea. Daca serverul proxy va fi folosit pentru a face legatura intre LAN si WAN putem s... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/server-proxy-socks5-freebsd/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Utilizarea SOCKS5 e probabil una din cele mai convenabile metode de a crea un proxy si asta pentru ca un setup se poate face rapid iar anonimitatea e 100%. In FreeBSD putem folosi nylon, un server proxy care suporta SOCKS4 si SOCKS5.

Instalarea se face din porturi:

[root@lamp ~]# cd /usr/ports/net/nylon/ && make install clean
===>  Extracting]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/server-proxy-socks5-freebsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[IP Address]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Proxy]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Porturi folosite de cPanel/WHM</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-cpanel-whm/porturi-folosite-pe-serverele-cu-cpanelwhm/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-cpanel-whm/porturi-folosite-pe-serverele-cu-cpanelwhm/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 19 Mar 2010 14:32:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[cPanel]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=225</guid>
		<description><![CDATA[<p>Utila pentru cei care vor sa isi personalizeze firewallul, aveti mai jos o lista cu porturile folosite pe serverele cu cPanel/WHM:

Port
Serviciu
Daemon
20
FTP
pure-ftpd / proftpd
21
FTP
pure-ftpd / proftpd
22
SSH
OpenSSH
25
SMTP
Exim
26
SMTP
Exim
53
DNS
BIND / NSD
80
HTTP
Apache
110
POP3
Courier
143
IMAP
Courier
443
HTTPS
Apache
465
SMTPS
Exim
783
SpamAssassin
spamd
953
rndc
BIND
993
imaps
Courier
995
pop3s
Courier
2077
WebDAV
cpdavd
2078
WebDAV
cpdavd (https)
2082
cPanel
cPanel
2083
cPanel
cPanel (https)
2086
cPanel
cPanel
2087
cPanel
cPanel (https)
2095
cPanel
Webmail
2096
cPanel
Webmail (https)
3306
MySQL
MySQL

... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-cpanel-whm/porturi-folosite-pe-serverele-cu-cpanelwhm/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Utila pentru cei care vor sa isi personalizeze firewallul, aveti mai jos o lista cu porturile folosite pe serverele cu cPanel/WHM:


	Port
	Serviciu
	Daemon

	20
	FTP
	pure-ftpd / proftpd
	21
	FTP
	pure-ftpd / proftpd

	22
	SSH
	OpenSSH

	25
	SMTP
	Exim
	26
	SMTP
	Exim

	53
	DNS
	BIND / NSD

	80
	HTTP
	Apache

	110
	POP3
	Courier

	143
	IMAP
	Courier

	443
	HTTPS
	Apache

	465
	SMTPS
	Exim

	783
	SpamAssassin
	spamd

	953
	rndc
	BIND

	993
	imaps
	Courier

	995
	pop3s
	Courier

	2077
	WebDAV
	cpdavd

	2078
	WebDAV
	cpdavd (https)

	2082
	cPanel
	cPanel

	2083
	cPanel
	cPanel (https)

	2086
	cPanel
	cPanel

	2087
	cPanel
	cPanel (https)

	2095
	cPanel
	Webmail

	2096
	cPanel
	Webmail (https)

	3306
	MySQL
	MySQL
]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-cpanel-whm/porturi-folosite-pe-serverele-cu-cpanelwhm/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[cPanel]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>PHP rulat ca FastCGI in FreeBSD</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/php-rulat-ca-fastcgi-in-freebsd/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/php-rulat-ca-fastcgi-in-freebsd/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 09 Mar 2010 19:46:31 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=218</guid>
		<description><![CDATA[<p>Spuneam in articolul despre optimizarea Apache despre PHP rulat ca FastCGI. Pe langa consumul mai mic de RAM, care l-am mentionat, rularea PHP ca FastCGI are cateva avantaje. Inainte de a vedea cum punem totul in functiune, sa vedem care sunt acestea.

Conexiuni persistente &#8211; Spre deosebire de CGI, care a fost inlocuit cu succes de mod_php in cazul utilizarii PHP, FastCGI permite conexiuni persistente. Asta inseamna ca mai multe pagini pot fi interpretate de o singura instanta deschisa, ceea ce reduce mult consumul de resurse.
Suport suEXEC &#8211; Folosind FastCGI scripturile pot fi rulate folosind suEXEC, deci fiecare script va fi interpretat de un utilizator specificat in VirtualHost nu de un utilizator general (ex. nobody).
Flexibilitate &#8211; FastCGI foloseste un wrapper pentr... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/php-rulat-ca-fastcgi-in-freebsd/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Spuneam in articolul despre optimizarea Apache despre PHP rulat ca FastCGI. Pe langa consumul mai mic de RAM, care l-am mentionat, rularea PHP ca FastCGI are cateva avantaje. Inainte de a vedea cum punem totul in functiune, sa vedem care sunt acestea.


	Conexiuni persistente - Spre deosebire de CGI, care a fost inlocuit cu succes de]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/php-rulat-ca-fastcgi-in-freebsd/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Apache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Optimizare Apache</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 30 Jan 2010 23:55:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=211</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pentru multi internetul fara pagini web e de neconceput. Pentru unii servirea paginilor web fara Apache e de asemenea de neconceput. Putem concluziona ca pentru unii internetul fara Apache e de neconceput  
Din moment ce Apache, pe buna dreptate, e un server atat de indragit trebuie sa luam in considerare modul in care il putem optimiza pentru a servi paginile cat mai repede si, bineinteles, pentru a face asta fara a fi necesare sume mari de investit in hardware.
Optimizarea, ca in cazul oricarui alt server, inseamna in mare parte eliminarea partilor care nu ne intereseaza si gestiunea cererilor intr-un mod cat mai eficient. Pornind de la aceasta premisa, pentru a optimiza serverul web Apache va trebui sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

Lista modulelor necesare
Compilarea aplicatiei
M... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Pentru multi internetul fara pagini web e de neconceput. Pentru unii servirea paginilor web fara Apache e de asemenea de neconceput. Putem concluziona ca pentru unii internetul fara Apache e de neconceput :D

Din moment ce Apache, pe buna dreptate, e un server atat de indragit trebuie sa luam in considerare modul in care il putem]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Apache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Bash: Personalizarea liniei de comanda</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/bash-personalizarea-liniei-de-comanda/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/bash-personalizarea-liniei-de-comanda/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 22 Sep 2009 19:52:16 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Shell]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=195</guid>
		<description><![CDATA[<p>Bash, Bourne Again SHell, e un shell gratuit creat pentru proiectul GNU. A ajuns foarte vestit pentru ca majoritatea distributiilor Linux il folosesc ca shell default pus la dispozitia utilizatorilor. Bineinteles, ca orice aplicatie cu vechime folosita de un numar mare de utilizatori, a ajuns sa fie un shell complex care ne permite sa il personalizam dupa bunul plac crescand astfel productivitatea.
Pentru personalizare bash foloseste fisierul &#8220;.bashrc&#8220;, fisier care e executat de bash la initializare pentru orice rulare interactiva (adica nu se executa si in cazul scripturilor). Daca ne intereseaza sa cream un anumit mediu de functionare sau sa setam unele variabile de mediu sau limitari in utilizare aici este locul in care trebuie sa faem modificari.
Sa luam de exemplu limitare... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/bash-personalizarea-liniei-de-comanda/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Bash, Bourne Again SHell, e un shell gratuit creat pentru proiectul GNU. A ajuns foarte vestit pentru ca majoritatea distributiilor Linux il folosesc ca shell default pus la dispozitia utilizatorilor. Bineinteles, ca orice aplicatie cu vechime folosita de un numar mare de utilizatori, a ajuns sa fie un shell complex care ne permite sa il]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/bash-personalizarea-liniei-de-comanda/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Shell]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
	</channel>
</rss>
