<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	xmlns:coop="http://www.google.com/coop/namespace"
	>

<channel>
	<title>Administrare server open source &#187; ubuntu-ro</title>
	<atom:link href="http://www.lamp.ro/tag/ubuntu-ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.lamp.ro</link>
	<description>Platforma de hosting cu software liber, gratuit, open source.</description>
	<lastBuildDate>Thu, 29 Jul 2010 19:08:59 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.1-alpha</generator>
		<item>
		<title>Tutorial AWK</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 23 Jul 2010 23:40:45 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Script]]></category>
		<category><![CDATA[Shell]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=254</guid>
		<description><![CDATA[<p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a acestuia.
Ce este AWK?
AWK este un limbaj interpretat care ne usureaza munca. Numele lui vine de la initalele numelor autorilor ( Aho, Weinberger si Kernighan ). Punctul forte al acestui limbaj este usurinta cu care putem interpreta si prelucra textele putand foarte usor sa creem rapoarte, sa facem statistici si calcule matematice pe baza unui fisier text.
AWK poate fi folosit atat ca limbaj de scripting cat si ca si comanda.
Sa vedem cateva exemple care vor ajuta la formarea un... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Printre administratorii de sistem sau de retea e o moda sa cunosti cel putin un limbaj de scripting. De ce? Pentru ca flexibilitatea limbajelor de scripting usureaza foarte mult munca. Unul dintre limbajele de scripting cele mai folosite in UNIX e AWK si voi incerca sa fac o mica introducere in modul de utilizare a]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/tutorial-awk/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Script]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Shell]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Exemplu de crawler in Perl</title>
		<link>http://www.lamp.ro/perl-practical-extraction-and-report-language/exemplu-de-crawler-in-perl/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/perl-practical-extraction-and-report-language/exemplu-de-crawler-in-perl/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 27 May 2010 18:40:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Perl]]></category>
		<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=244</guid>
		<description><![CDATA[<p>Unul din motivele pentru care Perl este un limbaj preferat in randul administratorilor de sistem este usurinta cu care putem crea diferite aplicatii complexe. O astfel de aplicatie este un crawler pentru siteuri web. Folosind modulul WWW::Mechanize putem crea un crawler simplu, dar care se poate dovedi eficient in majoritatea cazurilor.
Pentru simplitate am preferat un crawler care foloseste un fisier text pentru salvarea linkurilor.
Pentru a pune in functiune cralwerul am creat un script cu patru subrutine:

getHostname &#8211; pentru preluarea hostului din URL-ul de pornire;
save &#8211; salveaza un link in fisierul care tine evidenta linkurilor catre paginile parsate;
saved &#8211; verifica daca linkul citit este deja salvat;
getLinks &#8211; citeste URL-ul primit ca parametru, parseaza... <a href='http://www.lamp.ro/perl-practical-extraction-and-report-language/exemplu-de-crawler-in-perl/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Unul din motivele pentru care Perl este un limbaj preferat in randul administratorilor de sistem este usurinta cu care putem crea diferite aplicatii complexe. O astfel de aplicatie este un crawler pentru siteuri web. Folosind modulul WWW::Mechanize putem crea un crawler simplu, dar care se poate dovedi eficient in majoritatea cazurilor.

Pentru simplitate am preferat un]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/perl-practical-extraction-and-report-language/exemplu-de-crawler-in-perl/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Perl]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Apache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Server DNS public / Schimbarea serverelor DNS</title>
		<link>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 19 May 2010 14:38:14 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[DNS]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=240</guid>
		<description><![CDATA[<p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.
In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5012
Dupa cum se poate observa, instructiunea nameserver mentioneaza serverele DNS ce vor fi interogate pentru a rezolva un hostname intr-o adresa IP.
Daca se intampla ca serverul DNS primit de la provider sa nu fie functional sau datorita unor probleme sa nu rezolve corect unele hostname-uri putem folosi servere DNS publice oferite de diverse companii mari. Cele mai cunoscute servere DNS publice sunt:
Google

8.8.8.8
8.... <a href='http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Cand navigam pe internet sau accesam orice resursa folosind un nume de domeniu acesta trebuie rezolvat intr-o adresa IP. Aceasta sarcina cade in seama unui server DNS, server mentionat in fisierul /etc/resolv.conf. Serverele DNS sunt primite de obicei de la furnizorul de servicii de internet.

In Linux/UNIX fisierul /etc/resolv.conf arata asa:

nameserver 193.231.100.2
nameserver 193.231.100.3


Dupa cum se poate]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/dns-bind-domain-name-services/public-dns-schimbarea-serverelor-dns/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[DNS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Cum blocam expedierea de mesaje false cu Exim</title>
		<link>http://www.lamp.ro/mail/cum-blocam-expedierea-de-mesaje-false-cu-exim/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/mail/cum-blocam-expedierea-de-mesaje-false-cu-exim/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 14 May 2010 22:38:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mail]]></category>
		<category><![CDATA[Exim]]></category>
		<category><![CDATA[Security]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=236</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pe serverele shared o problema mare o reprezinta mesajele cu expeditor falsificat. De obicei aceste mesaje sunt trimise de cei care se ocupa de spam sau phishing, dar se pot intalni si cazuri in care mesajele sunt falsificate fara rea intentie &#8211; ex. un utilizator vrea sa primeasca rapoarte pe mail, dar injecteaza un header &#8220;From: exemplu@yahoo.com&#8221; pentru ca mesajul sa para a fi trimis de pe una din adresele personale.
Spun ca aceste mesaje reprezinta o problema pentru ca nu de putine ori sunt marcate ca spam de filtrele antispam de pe serverul destinatar. De exemplu, daca un utilizator incearca sa trimita un mesaj cu headerul modificat pentru a aparea ca fiind trimis de la adresa exemplu@gmail.com iar inregistrarea SPF de la gmail.com nu mentioneaza IP-ul expeditor ca fi... <a href='http://www.lamp.ro/mail/cum-blocam-expedierea-de-mesaje-false-cu-exim/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Pe serverele shared o problema mare o reprezinta mesajele cu expeditor falsificat. De obicei aceste mesaje sunt trimise de cei care se ocupa de spam sau phishing, dar se pot intalni si cazuri in care mesajele sunt falsificate fara rea intentie - ex. un utilizator vrea sa primeasca rapoarte pe mail, dar injecteaza un header]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/mail/cum-blocam-expedierea-de-mesaje-false-cu-exim/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Mail]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Exim]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Security]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Shared memory in PHP</title>
		<link>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 26 Mar 2010 11:41:54 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=232</guid>
		<description><![CDATA[<p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5015
Daca apare shmop support => enabled putem trece la treaba. Pentru utilizarea zonelor de memorie partajata vom folosi functiile shmop_open(), shmop_read(), shmop_write(), shmop_size() si shmop_close().
Pentru inceput vom crea un fisier shm.php care va aloca sectorul de memorie partajata si va face un test simplu de scriere/citire:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5016
Daca totul functioneaza corect, ar trebui ca atunci cand apelam fisierul din browser sa primi... <a href='http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>In PHP, ca in orice limbaj respectabil, putem folosi zone de memorie comuna care poate fi accesata de alte fisiere pentru partajarea informatiilor. Pentru a folosi zonele de memorie comuna va trebui prima data sa ne asiguram ca PHP are suport pentru shared memory. Facem asta ruland urmatoarea comanda:

[root@lamp ~]# php -i | grep shmop
shmop
shmop]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/shared-memory-in-php/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Structura de directoare in UNIX/Linux</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 24 Mar 2010 21:13:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Filesystem]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=227</guid>
		<description><![CDATA[<p>Structura de directoare in UNIX/Linux este putin diferita fata de cea folosita in Windows, motiv pentru care este importanta cunoasterea ei in administrarea sistemelor. Chiar daca pentru persoanele experimentate structura de directoare nu pare un subiect interesant, multi incepatori se plafoneaza de multimea de directoare si cai care trebuie memorate pentru diverse configurari sau comenzi.
Inainte de a prezenta structura trebuie retinute doua aspecte:

In UNIX/Linux mediile de stocare (HDD-uri secundare, unitati optice etc) sunt montate intr-un director, nu au o structura separata cum e cazul literelor asociate fiecarui drive in Windows.
Orice director sau punct de montare poate fi exprimat ca si cale absoluta pornind de la /, directorul de root.

Asadar, totul incepe de la directorul de r... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Structura de directoare in UNIX/Linux este putin diferita fata de cea folosita in Windows, motiv pentru care este importanta cunoasterea ei in administrarea sistemelor. Chiar daca pentru persoanele experimentate structura de directoare nu pare un subiect interesant, multi incepatori se plafoneaza de multimea de directoare si cai care trebuie memorate pentru diverse configurari sau comenzi.

Inainte]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/structura-de-directoare-in-unixlinux/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Filesystem]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>PHP mail() cu Gmail</title>
		<link>http://www.lamp.ro/mail/php-mail-cu-gmail/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/mail/php-mail-cu-gmail/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Mar 2010 15:59:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Mail]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=224</guid>
		<description><![CDATA[<p>In scripturile PHP cea mai simpla metoda de a trimite un mesaj este functia mail(). E o metoda simpla si merge rapid, dar pentru ca functia sa poata fi folosita e necesara instalarea unui server de mail local.
O solutie rapida este instalarea ssmtp care ne permite sa trimitem mailuri folosind un server de mail extern. Instalarea se face rapid in Ubuntu:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5024
Sau in FreeBSD:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5025
Instalarea in CentOS se face ca pentru orice alta aplicatie, cu mentiunea ca e necesar repository-ul EPEL pentru asta.
Dupa instalare trebuie sa editam fisierul ssmtp.conf si sa adaugam urmatoarele linii:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5026
Urmatorul pas ar fi sa determinam sistemul sa foloseasca ssmtp in loc de wrapperul sendmail. Pentru asta vom crea u... <a href='http://www.lamp.ro/mail/php-mail-cu-gmail/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>In scripturile PHP cea mai simpla metoda de a trimite un mesaj este functia mail(). E o metoda simpla si merge rapid, dar pentru ca functia sa poata fi folosita e necesara instalarea unui server de mail local.

O solutie rapida este instalarea ssmtp care ne permite sa trimitem mailuri folosind un server de mail extern.]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/mail/php-mail-cu-gmail/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>5</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Mail]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Controlul permisiunilor cu umask</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/controlul-permisiunilor-cu-umask/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/controlul-permisiunilor-cu-umask/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Mar 2010 10:55:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Shell]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=223</guid>
		<description><![CDATA[<p>Prezentam in urma cu ceva vreme drepturile fisierelor in UNIX. Dupa cum am vazut, un fisier sau un director pot avea permisiuni diferite in functie de proprietarul si grupul acestuia. Spuneam ca exista trei tipuri de utilizatori care acceseaza o resursa: proprietarul, membrul grupului sau oricine altcineva. In functie de cele trei tipuri de utilizatori putem seta anumite permisiuni. Astfel putem da pe un fisier drept de citire si scriere proprietarului, drept de citire unui membru al grupului setat, si niciun drept utilizatorilor straini daca setam permisiunile pe 640.
Permisiunile grupate pe cele trei tipuri de utilizatori sunt bine gandite, dar in anumite situatii e greoi sau costisitor din punct de vedere al resurselor sa modificam permisiunile. De exemplu, daca avem nevoie de un script... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/controlul-permisiunilor-cu-umask/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Prezentam in urma cu ceva vreme drepturile fisierelor in UNIX. Dupa cum am vazut, un fisier sau un director pot avea permisiuni diferite in functie de proprietarul si grupul acestuia. Spuneam ca exista trei tipuri de utilizatori care acceseaza o resursa: proprietarul, membrul grupului sau oricine altcineva. In functie de cele trei tipuri de utilizatori]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/controlul-permisiunilor-cu-umask/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Shell]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Linux server</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-server/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-server/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 14 Mar 2010 23:58:48 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[CentOS]]></category>
		<category><![CDATA[Debian]]></category>
		<category><![CDATA[Ubuntu]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=222</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pentru un LAMP eficient e important sa alegem o distributie care sa se potriveasca cererilor. In momentul de fata sunt cateva sute de distributii Linux, fiecare laudandu-se cu cate ceva. Care distributie ni se potriveste cel mai bine depinde de stilul de lucru, de aplicatiile folosite si de asteptarile care le avem. Fara a avea pretentia ca as acoperi toate distributiile care pot fi folosite ca server, mentionez mai jos distributiile care le-am folosit si care le recomand pentru un LAMP eficient incercand sa mentionez cat se poate avantajele fiecareia.
CentOS
CentOS, varianta scurta pentru Community ENTerprise Operating System, este o versiune gratuita a distributiei Red Hat Enterprise &#8211; cu cateva diferente majore bineinteles, dar minore din punct de vedere al functionalitatii si com... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-server/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Pentru un LAMP eficient e important sa alegem o distributie care sa se potriveasca cererilor. In momentul de fata sunt cateva sute de distributii Linux, fiecare laudandu-se cu cate ceva. Care distributie ni se potriveste cel mai bine depinde de stilul de lucru, de aplicatiile folosite si de asteptarile care le avem. Fara a avea]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-linux/linux-server/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>6</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[CentOS]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Debian]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Ubuntu]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Optimizare Apache</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/#comments</comments>
		<pubDate>Sat, 30 Jan 2010 23:55:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[FreeBSD]]></category>
		<category><![CDATA[Linux]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>
		<category><![CDATA[UNIX]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=211</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pentru multi internetul fara pagini web e de neconceput. Pentru unii servirea paginilor web fara Apache e de asemenea de neconceput. Putem concluziona ca pentru unii internetul fara Apache e de neconceput  
Din moment ce Apache, pe buna dreptate, e un server atat de indragit trebuie sa luam in considerare modul in care il putem optimiza pentru a servi paginile cat mai repede si, bineinteles, pentru a face asta fara a fi necesare sume mari de investit in hardware.
Optimizarea, ca in cazul oricarui alt server, inseamna in mare parte eliminarea partilor care nu ne intereseaza si gestiunea cererilor intr-un mod cat mai eficient. Pornind de la aceasta premisa, pentru a optimiza serverul web Apache va trebui sa avem in vedere urmatoarele aspecte:

Lista modulelor necesare
Compilarea aplicatiei
M... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Pentru multi internetul fara pagini web e de neconceput. Pentru unii servirea paginilor web fara Apache e de asemenea de neconceput. Putem concluziona ca pentru unii internetul fara Apache e de neconceput :D

Din moment ce Apache, pe buna dreptate, e un server atat de indragit trebuie sa luam in considerare modul in care il putem]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/optimizare-apache/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>4</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Apache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[FreeBSD]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Linux]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[UNIX]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Micsorare transparenta pentru fisierele CSS si JavaScript externe</title>
		<link>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/micsorare-transparenta-pentru-fisierele-css-si-javascript-externe/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/micsorare-transparenta-pentru-fisierele-css-si-javascript-externe/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 22 Jan 2010 11:07:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[Apache]]></category>
		<category><![CDATA[Optimization]]></category>
		<category><![CDATA[Perl]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=210</guid>
		<description><![CDATA[<p>Conform specificatiilor celor care au devenit autoritati in ceea ce priveste parsarea siteurilor web si a randarii paginilor, si ma refer in mod deosebit la Google si Yahoo, orice continut care se transfera dinspre server spre client trebuie sa aiba o dimensiune cat mai mica. In aceasta categorie intra si fisierele JavaScript si CSS externe care in cazul CMS-urilor publice pot sa ajunga la dimensiuni de cateva sute de KB din care peste 20% e spatiu ocupat de comentarii si spatiile albe folosite la formatare. Eliminand spatiile albe si comentariile, care sunt utile doar in debugging, putem micsora cantitatea de informatie transferata ceea ce duce la o incarcare mai rapida a siteului.
Varianta folosita cel mai des este modificarea fisierelor JavaScript si CSS pentru a se servi varianta micso... <a href='http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/micsorare-transparenta-pentru-fisierele-css-si-javascript-externe/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Conform specificatiilor celor care au devenit autoritati in ceea ce priveste parsarea siteurilor web si a randarii paginilor, si ma refer in mod deosebit la Google si Yahoo, orice continut care se transfera dinspre server spre client trebuie sa aiba o dimensiune cat mai mica. In aceasta categorie intra si fisierele JavaScript si CSS externe]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/articole-tutoriale-apache/micsorare-transparenta-pentru-fisierele-css-si-javascript-externe/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[Apache]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Optimization]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Perl]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
		<item>
		<title>Numele lunii si a zilei din saptamana in limba romana</title>
		<link>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/numele-lunii-si-a-zilei-din-saptamana-in-limba-romana/</link>
		<comments>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/numele-lunii-si-a-zilei-din-saptamana-in-limba-romana/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 15 Jan 2010 04:01:01 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Sergiu Tot</dc:creator>
				<category><![CDATA[PHP]]></category>
		<category><![CDATA[Localizare]]></category>
		<category><![CDATA[ubuntu-ro]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.lamp.ro/?p=209</guid>
		<description><![CDATA[<p>Pentru a afisa luna sau numele zilei din saptamana in alta limba decat engleza, limba implicita pentru PHP folosim functiile setlocale() si strftime().
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5053
Cu setlocale() mentionam categoria care dorim sa o localizam (ex. LC_TIME pentru data si ora) si fisierul de localizare care va contine traducerile pentru limba utilizata. Cum numele fisierului de localizare poate diferi in functie de sistemul de operare folosit, distributie sau charset folosit, setlocale() va primi ca parametru un array cu posibilitati de localizare din care va alege prima varianta disponibila in sistem.
Daca avem acces SSH pe serverul de hosting putem identifica fisierele de localizare instalate folosind comanda &#8220;locale -a&#8220;:
dcadee0531253315fb2ae3eccd1384e5054
Cu strftime() ... <a href='http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/numele-lunii-si-a-zilei-din-saptamana-in-limba-romana/' rel="nofollow">Mai departe &raquo;</a></p>Pentru a afisa luna sau numele zilei din saptamana in alta limba decat engleza, limba implicita pentru PHP folosim functiile setlocale() si strftime().


< ?php
// Format text, pentru simplitate
header('Content-type: text/plain');

// Data in limba engleza
echo strftime('%A, %d %B %Y') . "\n";

// Posibilitatile de localizare
$locales = array('ro.utf-8', 'ro_RO.UTF-8', 'ro_RO.utf-8', 'ro', 'ro_RO', 'ro_RO.ISO8859-2');
setlocale(LC_TIME, $locales);

// Data localizata
echo strftime('%A, %d %B]]></description>
		<wfw:commentRss>http://www.lamp.ro/php-language-hypertext-preprocessor/numele-lunii-si-a-zilei-din-saptamana-in-limba-romana/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>2</slash:comments>
			<coop:keyword><![CDATA[PHP]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[Localizare]]></coop:keyword>
		<coop:keyword><![CDATA[ubuntu-ro]]></coop:keyword>
	</item>
	</channel>
</rss>
